Niciun curvar nu va moşteni Împărăţia

 Niciun curvar nu va moşteni Împărăţia

“Căci ştiţi bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, n-are parte de moştenire în Împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu.” (Efeseni 5:5)

“Trupul nu este pentru curvie.” “Fugiţi de curvie! Orice alt păcat, pe care-l face omul, este un păcat săvîrşit afară din trup; dar cine curveşte, păcătuieşte împotriva trupului său.” 1 Corinteni 6:13,18

Apoc. 21:8. Dar, cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua."

1 Corinteni 5: 9-13:

“9. V-am scris în epistola mea să n-aveţi nicio legătură cu curvarii. 10. Însă n-am înţeles cu curvarii lumii acesteia, sau cu cei lacomi de bani, sau cu cei hrăpăreţi, sau cu cei ce se închină la idoli, fiindcă atunci ar trebui să ieşiţi din lume. 11. Ci v-am scris să n-aveţi niciun fel de legături cu vreunul care, măcar că îşi zice "frate", totuşi este curvar, sau lacom de bani, sau închinător la idoli, sau defăimător, sau beţiv, sau hrăpăreţ; cu un astfel de om nu trebuie nici să mâncaţi. 12. În adevăr, ce am eu să judec pe cei de afară? Nu este datoria voastră să judecaţi pe cei dinăuntru? 13. Cât despre cei de afară, îi judecă Dumnezeu. Daţi afară, dar, din mijlocul vostru pe răul acela.”

Este necesar dacă vinovatul se încăpăţânează şi se împotriveşte Duhului Sfânt, să fie descoperit şi fapta lui să devină cunoscută, indiferent ce măsuri a luat el pentru a se sustrage atenţiei celorlalţi. Acest şoc umilitor va avea pentru el un efect salutar (= Folositor sănătății, vieții etc.; salvator), trezindu-l la realitate şi aducându-l la pocăinţă din nenorocita pantă pe care era gata să se prăbuşească. Mai mult de atât, starea confuză, situaţia ruşinoasă, jenantă în care se află vor constitui un serios semnal de alarmă pentru alţii şi vor spori teama de Dumnezeu în sânul unei comunităţi zguduite de scandalul respectiv.

Iată câteva din  precauţiile care ni se cer:

1.       Prea multă familiaritate cu persoanele de sex opus favorizează căderile morale. Prin urmare, o anumită rezervă se impune, ea constituid o măsură de siguranţă.

2.       Primejdioasa asiduitate ( = stăruință, silință, sârguință, perseverență, tenacitate manifestată în realizarea unui scop). Nu este deloc recomandat ca un bărbat căsătorit sau o femeie măritată să fregventeze asiduu una şi aceeaşi persoană de sex opus şi să fie mai mult decât ar trebui în compania sa.

3.       Confidenţe capcană. Dacă aveţi anumite dificiltăţi în familie, evitaţi să le împărtăşiţi unui celibatar sau, respectiv, unei celibatare, mai ales dacă este vorba de o persoană tânără.

Sunteţi o persoană încercată în viaţa conjugală? Atunci căutaţi un  prieten serios (de acelaşi sex) din partea căruia să puteţi obţine îmbărbătare şi sfaturi bune pentru a nu cădea în deznădejde şi pentru a merge drept pe calea credinţei.

Sunteţi prundenţi şi rezervaţi în relaţiile cu persoane de sex opus? Aveţi o atracţie specială faţă de acestea? Dacă da, în loc să căutaţi o justificare, recunoşteţi-vă imprudenţa şi luaţi hotărârea de a vă schimba atitudinea.

Sunteţi hărţuiţi pentru că aţi cedat, altădată, păcatului preacurviei? Într-un asemenea caz, aduceţi aduceţi odată pentru totdeauna păcatul dumneavoastră înaintea Aceluia care iartă şi promite că nu-Şi  va mai adduce aminte de fărădelegile şi păcatele celui mântuit. Credeţi în realibilitare prin sângele crucii lui Hristis şi binecuvântaţi-L pe Cel ce “nu oboseşte iertând” (Isaia 55:7).

Dacă aţi săvârşit un act de adulter, şi soţul, respectiv soţia, nu a aflat, nu vă duceţi, pentru a vă descărca de aceată sarcină, să-i zdrobiţi inima prin vestea aceasta şi poate chiar vă va distruge căminul. Totuşi, mărturtisiţi păcatul respectiv unui frate în care aveţi deplină încredere. O asemenea mărturisire vă va elibera.

Citate din cartea “Dragostea, dăruire de sine” de Andrė ADOUL

Nu suntem ai nostri

E minunat să-I aparţii unui Dumnezeu iubitor și drept deoarece scopurile Lui sunt inegalabil mai bune decât ale noastre și iubirea Lui faţă de noi se arată în toate lucrurile. Bineînţeles că a aparţine ciuva implică anumite obligaţii: tu nu mai trăiești pentru tine, nu mai poţi face și spune ce vrei. A aparţine cuiva dă controlul altuia în toate domeniile vieţii, astfel deciziile pe care le iei nu vor fi ale tale, ci a celui care-I aparţii. Dar și Cel căruia îi aparţii are responsabilităţi faţă de tine: El se va îngriji de tine, te va forma după cum Îi place și te va folosi pentru scopurile Lui.

Întrebarea principală este: Cui îi aparţii? Sunt doar două stăpâniri pe pământ: Dumnezeu și Satan. Cui i-a dat sufletul și trupul tău ca să le folosească pentru scopurile lui? Cui i-ai dat dreptul să te modeleze și să ia decizii pentru viaţa ta?

În primul rând trebuie să cunoști ofertele fiecăriu stăpân și mai ales pe stăpâni ca să știi ce să alegi, nu e o decizie de luat ușor cui îi încredinţezi viaţa ta. Apoi, după ce ai început să cunoști cine e Dumnezeu și cine e Satan și scopurile pentru care vor să te folosească, vei decide cui îi vei încredinţa viaţa; unii o fac mai conștienţi decât alţii. Următorul pas este să să te supui regulilor stăpânului tău și să trăiești pentru el. Din nou sunt unii care fac lucrul acesta mai conștineţi decât alţii. Mulţi spun trăiesc pentru ei înșiși, dar nu ei sunt propriul lor stăpân, ci firea lor păcătoasă, deci în final Satan.

Dacă L-am ales pe Dumnezeu ca Stăpân al nostru trebuie să-L lasăm să ne modeleze, să ne vorbească, să ne îndrume și să se folosească de noi. Astfel, Îi lasăm să ne modifice gândirea, inima, vorbele și mai ales fapetele. El și scopurile Lui sunt cele care contează acum, nu noi și scopurile noastre. Dumnezeu nu ne obligă să-L ascultăm, așa că trebuie să facem totul în mod conștient. Noi nu mai suntem ai nostri, așa că să nu-L dezonorăm pe Stăpânul nostru prin ceea ce facem, spunem sau gândim.

 “Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt care locuieşte în voi şi pe care L-aţi primit de la Dumnezeu? Şi că voi nu sunteţi ai voştri? 20 Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi, dar, pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.” ( 1 Corinteni 6: 19- 20)

Unde îi teamă nu îi iubire

Unde îi teamă nu îi iubire;

Unde îi Lege, nu îi sfinţire.

Legea dă ce se cuvine,

Dragostea se dă pe sine!

Legea dă o zi din şapte,

Dragostea le dă pe toate! Aleluia!

Unde îi Lege, nu îi cunună;

Unde-s robi, nu îi voie bună.

Legea dă viţei pe altare,

Dragostea dă tot ce are!

Legea dă a zecea parte,

Dragostea le dă pe toate! Aleluia!

Unde îi Lege, nu îi iertare;

Unde îi rug, nu îi îndurare.

Legea iartă, dar vrea sânge;

Dragostea nimic nu frânge!

Legea iartă prin dreptate,

Dragostea le iartă toate! Aleluia!

Legea are zile sfinte;

Dragostea îi mereu fierbinte!

Legea ţine slujbi divine,

Dragostea, tot anul ţine!

Legea îi slujbă cu simbrie,
Dragostea îi împărăţie! Aleluia!

Paznicul farului

Paznicul farului

"Voi sunteţi lumina lumii..."

La ţărmul mării stătea farul: înfipt drept în stâncă, neclintit şi falnic înfruntând furia valurilor, răspândind raza lui de speranţă şi bucurie peste genunile nopţii. Era vopsit curat, mândria tuturor pescarilor din sat. Era zidit înalt, să-l poată vedea de departe corăbierii în drum spre un liman de odihnă.

Dar cel mai fericit şi cinstit de toţi era paznicul farului - omul cu slujba să îngrijească de far şi să pună ulei în rezervoarele lui ca să poată lumina fără întrerupere.

Şi iată că într-o zi a venit un om la paznic să-i ceară nişte ulei, pentru că avea anevoie acasă. Şi paznicul s-a gândit: "Tot am eu un felinar de rezervă la far, hai să-i dau omului ulei de acolo" şi i-a dat ulei din uleiul farului. 

Într-altă seară a venit altul să-i ceară ulei, şi paznicul i-a dat şi lui. Apoi au mai venit şi alţii, şi alţii. Şi toţi luau ulei din uleiul farului.

Ca să-l răsplătească, oamenii din sat au ales pe paznicul farului primar.

...Târziu, într-o noapte, de departe din întunericul şi vâltoarea valurilor s-a auzit sirena unui vapor în naufragiu. Paznicul farului, acum primar cu nume vestit, s-a trezit din somn şi a alergat sus la feştila farului; se stingea. Nu mai avea ulei! A fugit să ia felinarul de rezervă, dar şi acolo rezervorul era uscat. Nu mai avea nici acolo ulei.

Şi farul s-a stins!

În zori, sătenii au găsit la piciorul de stâncă al farului - înalt frumos, curat, dar rece şi stins - corabia sfărâmată.

A putut fi paznicul farului cel mai bine văzut om din sat, cel mai respectat, a putut fi el primar, toate n-au folosit la nimic. O corabie avea nevoie de ajutor, de lumină. S-a distrus de stâncă fiindcă paznicul nu şi-a făcut datoria. Atât era datoria lui: să vegheze ca farul să lumineze. Iar el a făcut altele, dar n-a păstrat lumina.

Biserica lui Cristos a fost trimisă, a fost împuternicită, a primit misiunea specială să vestească Evanghelia, să proclame mântuirea, să străpungă întunericul de groază al lumii cu strălucirea de nădejde şi bucurie a 

Evangheliei, să îndrepte privirile naufragiaţilor înspre limanul de pace şi odihnă. Aceasta e misiunea ei cea dintâi.

Rugaciune pentru sot

Doamne, ajuta-ma sa fiu o sotie buna. Imi dau seama ca fara ajutorul Tau nu pot avea ceea ce-mi trebuie pentru a fi o astfel de sotie. Ia egoismul, nerabdarea si iriabilitatea mea si transforma-le in bunatate, indelunga rabdare si bucurie cu care sa trec peste toate. Ia vechile mele reactii emotionale, ganduri si obiceiuri, presupuneri si tendinte autoprotectoare, si fa-ma rabdatoare, intelegatoare, buna, credincioasa, blanda si cu stapanire de sine. Ia inima mea tare si darama-i zidurile cu berbecele revelatiei Tale. Da-mi o inima noua si pune in mine dragostea, pacea si bucuria Ta (Gal. 5: 22-23). Asa cum sunt acum nu ma pot ridica mai sus de unde ma aflu. Numai Tu ma poti transforma.

Arata-mi unde este pacat in inima mea, mai ales in ce-l priveste pe sotul meu. Marturisesc ca nu o data l-am criticat, nu i-am aratat dragoste, am fost manioasa pe el, i-am purtat resentiment, nu l-am respectat sau nu l-am iertat. Ajuta-ma sa las la o parte orice rana, orice sentiment de manie sau dezamagire si sa-l iert asa cum ierti Tu - complet, fara sa privesti in urma. Fa-ma un instrument al impacarii, pacii si vindecarii pentru mariajul nostru. Imbunatateste comunicarea noastra si salveaza-ne din circumstantele care ne pot aduce in pragul divortului.

Fa-ma tovarasa sotului meu, insotitoarea, prietena si ajutorul lui. Ajuta-ma sa fac din casa noastra un loc plin de pace, odihnitor si sigur, unde lui sa-i faca placere sa vina. Invata-ma cum sa ma ingrijesc si sa fiu atragatoare pentru el. Ajuta-ma sa devin o femeie creativa si oportunista, cu o minte, un suflet si spirit viu. Fa-ma femeia de care el sa fie mandru ca este sotia lui.

Vin la crucea Ta cu toate asteptarile pe care le am. Nu mai pun pe umerii sotului meu povara de a ma satisface in domenii in care ar trebui sa caut ajutorul Tau. Ajuta-ma il accept asa cum este si sa nu incerc sa-l schimb. Imi dau seama ca in anumite privinte e posibil sa nu se schimbe niciodata, dar in acelasi timp, ma rog sa se schimbe asa cum nici nu cred ca este posibil. Las in mana Ta orice schimbare care trebuie sa fie facuta, acceptand deplin ca niciunul dintre noi nu este si nu va fi niciodata perfect. Numai Tu, Doamne, esti perfect si eu privesc la Tine ca la izvorul perfectiunii noastre.

Ascultarea de Dumnezeu

Faptele Apostolilor 5:29
"Trebuie sa ascultam mai mult de Dumnezeu decat de oameni!"


John Kenneth Galbraith, in autobiografia sa, ilustreaza devotamentul lui Emily Gloria Wilson, menajera familiei sale.

<< A fost o zi obositoare si am rugat-o pe Emily sa raspunda la telefoane in timp ce eu dormeam si sa nu ma trezeasca. La putin timp dupa aceea sunat telefonul. Lyndon Johnson de la Casa Alba.
"As dori sa vorbesc cu Ken Galbraith. Sunt Lyndon Johnson."
"Doarme, domnulue presedinte, m-a rugat sa nu-l deranjez."
"Trezeste-l, as dori sa vorbesc cu el."
"Nu domnule presedinte, eu lucrez pentru el, nu pentru dumneavoastra. Va va suna imediat ce se trezeste."

Cand l-a sunat pe presedinte, acesta era incantat.
"Spune-i acelei femei ca as dori sa lucreze la Casa Alba."

1 Imparati (1 Regi) 17:13
 << Ilie i-a zis: "Nu te teme, intoarce-te si fa cum ai zis. Numai, pregateste-mi intai mie, cu untdelemnul si faina aceea, o mica turta si adu-mi-o; pe urma sa faci si pentru tine si pentru fiul tau. >>

Urmatoarea scrisoare a fost gasita langa o pompa veche, care oferea singura speranta de abea apa pe un drum foarte lung si rar umblat de-a lungul Deserului Amargosa din Nevada: " Aceasta pompa este in stare de functionare la fel de buna la in iunie 1932. I-am pus pus o ventuza noua care ar trebui sa dureze 5 ani, dar garnitura se usuca si trebuie intai sa fie amorsata. Sub piatra aceea alba am ingropat o sticla cu apa, feritade soare. Este suficienta apa pentru amorsarea pompei, dar nu e indeajuns daca vrei sa bei tu intai. Pune un sfert din apa ca sa se amorteasca garnitura, apoi restul in pompa si invarte manivela cu toata puterea. Vei obtine apa. Pompa nu a secat niciodata. Ai incredere. Dupa ce vei bea, umple sticla si pune-o la loc pentru urmatorul calator.

P.S. Nu bea tu primul. Pune intai in pompa, apoi vei avea cata apa iti doresti.

Keith Miller si Bruce Larson, Limita aventurii.

O lectie de viata si o povestire plina de har :-)

Gresala costisitoare


     In anul 1974, la statia nucleara Pickering, de langa Toronto, Canada, s-a descoperit ca un
tub, care purta apa grea, nu era destul de etans si picura doar putintel. Cand s-a calculat
la costul acelei reparatii, s-a ajuns la fabuloasa suma de 140 milioane dolari. Gresala a
fost mica la montarea acelui tub, dar reparatia a devenit enorm de costisitoare.
     Tot asa, unii fac mici gresesli, care insa ii costa vesnicia. De aceea, nu fiti neglijenti!


Prabusirea acoperisului


     In luna mai 1977, acoperisul bisericii din Garland, Texas, s-a prabusit, omorand o fetita de
9 ani si ranind alte 57 de persoane. Cand s-a intocmit planul, s-a calculat gresit drenarea
apei de pe acoperis. Dupa o ploaie torentiala, apa acumulata pe acoperis l-a facut sa se
prabuseasca. O gresala neglijata a adus atata paguba, atatia raniti si aceafetita omorata
sub daramaturi.
     Neglijenta la biserica vie poate fi chiar mult mai pagubitoare.


Un surub mic


     De multe ori, lucruri marunte cauzeaza rele mari. In august 1979, sistemul de alarma
nucleara Ontario Hidro Bruce, a inceput sa sune. Imediat, au oprit-o, ca sa nu se intemple
ceva rau. Dupa un timp de cautare din partea specialistilor, au constatat ca un surubel de
la o valva eralipsa. L-au pus la loc si au putut porni centrala.

Poezia: "O iluzie franta"

O iluzie franta
                              de U Denisa Andreea

Fara speranta adevarata,

Cu un zambet frant;

Tineretea-i iluzie franta,

O frunza luata de vant.

De ce ne uitam

Doar in stanga si in dreapta?

Si uitam ca sa privim

Sus, si sa mai urcam o treapta?

Furam priviri si suflete frumose,

Dar ele-s izvorate din El;

Mergem in joc prin locuri stancoase,

Dar stanca de veacuri e El.

Ochii nostri privesc in laturi

Dar prea putin privesc la El …

Si totusi, Lui Ii pasa de mine

Si Duhul Sfant coboara peste min’ din cer.

Imi patrunde gandul si fiinta,

Iar sufetul spune: "Pocainta:

Ea este calea ce duce la cer

Si barca ce ma calauzeste in puteri.

Chipul Tau, vrei sa se vada in noi,

Si ca dreptar s-avem Cuvantul Tau."

In cer, prin fagaduita, sa ajungem noi,

Prin credinta si rabdare sa ne asemanam cu El.

                                  AMIN!! (22.02.09)