Se afișează postările cu eticheta sacrificiu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sacrificiu. Afișați toate postările

vineri, 21 noiembrie 2014

Cum răsplătim noi bunătatea lui Dumnezeu?



De puţine ori, ca și creștini, ne aducem aminte Cine este cu adevărat Dumnezeu și ce mare preţ a plătit pentru a ne răscumpăra din păcat și a ne putea numi “fii și ficele Lui”. De multe ori nu doar că uităm că a dat “ce-a avut mai scump”, ci ne mai și jucăm cu păcatul din când în când. De parcă Dumnezeu e doar la biserică sau vede doar atunci când facem fapte bune. Să nu ne înșelăm singuri.


Dumnezeu merită slujitori ca Daniel, ce-a fost aruncat în groapa cu lei la vârsta de aproximativ 90 de ani, ca cei 3 tineri din cuptorul cu foc, ca cei ce au murit în arene cântând și ca mulţi misionari care își riscă astăzi  viaţa pentru a salva suflete pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Dumnezeu merită oameni care Îl laudă chiar și în închisoare ca Pavel și Sila, ca Richard Wurmbrand și mulţi alţii. Se merită să suferim pentru El și pentru adevărul Lui.


Dar mă întreb pe mine și vă întreb și pe voi: până unde suntem gata să ne sacrificăm confortul nostru,  lucrurile materiale, timpul nostru, banii nostri și cine suntem noi pentru ca Împărăţia Lui să prospere, pentru ca Numele Lui să fie auzit și noi să ne adunăm o comoară în cer “unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură” (Matei 6: 20)?


De multe ori uităm că suntem doar niște călători pe acest pământ și că adevărata noastră casă este acolo sus. Dar haideţi să ne gândim cu băgare de seamă dacă Dumnezeu merită mai mult decât Îi dăm și astfel să ne schimbăm gândirea și comportamentul, deci totodată și faptele. Sfinţirea este și un lucru progresiv, nu doar primit atunci când ne-am predat lui Isus viaţa.

miercuri, 10 aprilie 2013

"Mă placi atât de mult încât să faci sacrificii pentru Mine?"


De multe ori relaţia cu Dumnezeu e comparată cu relaţia dintre doi oameni care se iubesc. Mă gândeam la felul în care unii dintre noi se forţează să citescă Biblia sau să mergă la biserică… uneori parcă ai inventa orice scuză ca să nu faci aceste lucruri. Ei bine azi mi-am adus amine de o întrebare care sună aşa: “Mă placi atât de mult încât să petreci timp cu mine?”. Uneori asta ne întrebă şi Dumnezeu pe noi, dacă Îl placem atât de mult încât să studiem Cuvântul Său sau să facem alte sacrificii, fie legate de timpul nostru sau de banii noştrii. El nu ne obligă să facem ceva în relaţia cu El… El nu vrea ca să investim în acestă relaţie din necesitate sau “că aşa trebuie”. Lui Dumnezeu Îi place să ne vadă dornici de acţiune şi gata să ne sacrificăm… deşi, să fim sinceri, cu toţii Îi suntem datori; El vrea să-I slujim din dragoste, pentru că Îi iubim şi Îl placem.

Aşa că azi nu vreau să te simţi îndatorat să-I dai din timpul tău sau să faci alte sacrificii pentru că altfel nu eşti un creştin bun, vreau să te întreb doar atât: Îl placi atât de mult pe Dumnezeu încât să te întâlneşti cu El? Să ai conversaţie cu El şi să vrei să-L cunoşti mai bine? Cine este El te provoacă să faci ceva în legătură cu persoana Lui sau "mai bine nu"?

Gândeşte-te la asta data viitoare când ţi-e mai greu să îţi faci timp pentru Cel ce te iubeşte enorm. Fiţi binecuvântaţi!

duminică, 11 septembrie 2011

O scrisoare a sperantei

Draga Mea oaie pierduta,

Tu ma intrebi unde Ma aflu; copilasul Meu, Eu sunt cu tine si-ntotdeauna voi fi cu tine. Esti slab, dar in Mine esti tare. Te iubesc atat de mult incat nu te pot lasa sa mori. Sunt atat de aproape de tine ca simt tot ce simti tu. Stiu prin ce treci, intr-u cat si Eu trec prin aceleasi stari impreuna cu tine; dar Eu te-am eliberat, iar tu trebuie sa ramai tare. Nu trebuie ca dusmanii Mei sa plece de la tine, ci sa fii rastignit impreuna cu Mine si astfel voi trai impreuna cu tine, iar tu - in Mine. Eu te voi calauzi pe cararile neprihanirii. Copilul Meu, Eu te iubesc si nu te voi parasi niciodata pentru ca esti cu adevarat al Meu.

Cu dragoste,
DUMNEZEU.

(din cartea: Cel ce sfarama lanturile robiei- Neil Anderson)


"Isus  Cristos a cucerit, fara bani si arme, mai multi oameni decat Alexandru cel Marte, Cezar, Napoleon etc. Fara educatie si fara studii in studii in stiinte. El a aruncat mai multa lumina asupra lucrarilor umane si divine decat toti filozofii si oamenii de stiinta la un loc. Fara sa fi invatat arta oratoriei, a vorbit despre viata ca nimeni altcineva. Niciun orator si niciun poet n-a avut vreodata succes ca Isus. Fara sa fi scris El Insisi vreun rand, a determinat mai multi oameni sa scrie si a oferit mai multe subiecte pentru predici, rugaciuni, discutii, opere de arta, lucrari stiintifice si cantari de lauda, decat toata ceata celor mari, din antichitate pana in zilele noastre. Cel nascut intr-o iesle si rastignit ca un criminal decide azi soarta lumii civilizate si determina viata spirituala a unei treimi din locuitorii pamantului nostru."

(istoricul Philip Schaff)