Experiențele modelatoare a unui tânăr credincios

 Experiențele modelatoare a unui tânăr credincios

Dumnezeu adeseori te pune la încercare, în anumite contexte, împrejurimi prin care să îți poți da seama de lucrurile care contează cu adevărat. S-ar putea să citești printre aceste rânduri și să te regăsești. Oricine ai fi, nu uita că ai valoare în ochii Lui Dumnezeu, că nu trebuie să pari cine nu ești doar pentru a fi acceptat și iubit, mințindu-te singur.

Da, avem nevoie unii de alții, dar sursa noastră principală să fie Însuși Dumnezeu. Prin viață treci prin multe, dar experientele te modelează. Ceea ce e cel mai frumos într-un final e faptul că Slava Lui Dumnezeu se vede. Nu toți care au experiențe cu Dumnezeu ajung să le înțeleagă adevărata lor valoare.

Adeseori, mă simt uitat, părăsit, singur, trist.. dar în același timp, conștientizând cine e Dumnezeu, mă simt mai puternic, abil, curajos, plin de viață.. și cineva care încă mai poate să spere. Umblarea cu Dumnezeu este o creștere continuă și e fain să știi asta.

Îmi place să vorbesc despre ceea ce simt sau cred eu despre lume, viață și Dumnezeu. Toate lucrurile conlucrează spre binele nostru, spre binele celor care spunem că îl iubim pe Dumnezeul, Tatăl nostru.

De-a lungul timpului trecem prin multe stări, frici, îndoieli. Una din cele mai mari lupte se dă la nivelul gândurilor, dacă îl avem pe Hristos în mintea noastră, cu El reușim.

Vin momente când îți vine să spui.. "m-am așteptat la asta" şi totuși, Dumnezeu rămâne Dumnezeu. Nimic din ceea ce crezi tu că te-ar împlini nu o va face, mai mult decât Însuși Dumnezeu.

Uneori mă privesc în oglindă și îmi spun eu mie "sunt mai mult decât ceea ce se vede".

Uneori putem să fim asemenea unei cărți vechi, uitate pe un raft, pe deasupra și prăfuite și nu vrem să fim "citite". Adeseori, probabil suntem ca niște cărți care nu au nici coperte, pentru că au fost rupte de anumiți oameni pe care i-am lăsat să ne rupă coperțile, i-am lăsat de bună voie..

Dar totuși, Dumnezeu vine și ne lipește coperți noi cu o valoare nouă, care numai ține de trecutul nostru.

Nu totul în viață se rezumă doar în a avea tu dreptate; ceilalți să îți fie inferiori iar tu să vrei să fi deasupra lor... Dumnezeu te poate învăța să te smerești.

Experiențele cu Dumnezeu pot fi irepetabile și ceea ce e frumos e faptul că El rămâne Același, chiar dacă noi tindem să îl încadrăm în spațiu și timp. Dumnezeu a fost, este și va exista dintotdeauna, nimic nu e în controlul nostru, nici însuși viața care ni s-a dat, la fel de ușor ni se poate și lua.

Text: Dani Ciprian

Niciun curvar nu va moşteni Împărăţia

 Niciun curvar nu va moşteni Împărăţia

“Căci ştiţi bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, n-are parte de moştenire în Împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu.” (Efeseni 5:5)

“Trupul nu este pentru curvie.” “Fugiţi de curvie! Orice alt păcat, pe care-l face omul, este un păcat săvîrşit afară din trup; dar cine curveşte, păcătuieşte împotriva trupului său.” 1 Corinteni 6:13,18

Apoc. 21:8. Dar, cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua."

1 Corinteni 5: 9-13:

“9. V-am scris în epistola mea să n-aveţi nicio legătură cu curvarii. 10. Însă n-am înţeles cu curvarii lumii acesteia, sau cu cei lacomi de bani, sau cu cei hrăpăreţi, sau cu cei ce se închină la idoli, fiindcă atunci ar trebui să ieşiţi din lume. 11. Ci v-am scris să n-aveţi niciun fel de legături cu vreunul care, măcar că îşi zice "frate", totuşi este curvar, sau lacom de bani, sau închinător la idoli, sau defăimător, sau beţiv, sau hrăpăreţ; cu un astfel de om nu trebuie nici să mâncaţi. 12. În adevăr, ce am eu să judec pe cei de afară? Nu este datoria voastră să judecaţi pe cei dinăuntru? 13. Cât despre cei de afară, îi judecă Dumnezeu. Daţi afară, dar, din mijlocul vostru pe răul acela.”

Este necesar dacă vinovatul se încăpăţânează şi se împotriveşte Duhului Sfânt, să fie descoperit şi fapta lui să devină cunoscută, indiferent ce măsuri a luat el pentru a se sustrage atenţiei celorlalţi. Acest şoc umilitor va avea pentru el un efect salutar (= Folositor sănătății, vieții etc.; salvator), trezindu-l la realitate şi aducându-l la pocăinţă din nenorocita pantă pe care era gata să se prăbuşească. Mai mult de atât, starea confuză, situaţia ruşinoasă, jenantă în care se află vor constitui un serios semnal de alarmă pentru alţii şi vor spori teama de Dumnezeu în sânul unei comunităţi zguduite de scandalul respectiv.

Iată câteva din  precauţiile care ni se cer:

1.       Prea multă familiaritate cu persoanele de sex opus favorizează căderile morale. Prin urmare, o anumită rezervă se impune, ea constituid o măsură de siguranţă.

2.       Primejdioasa asiduitate ( = stăruință, silință, sârguință, perseverență, tenacitate manifestată în realizarea unui scop). Nu este deloc recomandat ca un bărbat căsătorit sau o femeie măritată să fregventeze asiduu una şi aceeaşi persoană de sex opus şi să fie mai mult decât ar trebui în compania sa.

3.       Confidenţe capcană. Dacă aveţi anumite dificiltăţi în familie, evitaţi să le împărtăşiţi unui celibatar sau, respectiv, unei celibatare, mai ales dacă este vorba de o persoană tânără.

Sunteţi o persoană încercată în viaţa conjugală? Atunci căutaţi un  prieten serios (de acelaşi sex) din partea căruia să puteţi obţine îmbărbătare şi sfaturi bune pentru a nu cădea în deznădejde şi pentru a merge drept pe calea credinţei.

Sunteţi prundenţi şi rezervaţi în relaţiile cu persoane de sex opus? Aveţi o atracţie specială faţă de acestea? Dacă da, în loc să căutaţi o justificare, recunoşteţi-vă imprudenţa şi luaţi hotărârea de a vă schimba atitudinea.

Sunteţi hărţuiţi pentru că aţi cedat, altădată, păcatului preacurviei? Într-un asemenea caz, aduceţi aduceţi odată pentru totdeauna păcatul dumneavoastră înaintea Aceluia care iartă şi promite că nu-Şi  va mai adduce aminte de fărădelegile şi păcatele celui mântuit. Credeţi în realibilitare prin sângele crucii lui Hristis şi binecuvântaţi-L pe Cel ce “nu oboseşte iertând” (Isaia 55:7).

Dacă aţi săvârşit un act de adulter, şi soţul, respectiv soţia, nu a aflat, nu vă duceţi, pentru a vă descărca de aceată sarcină, să-i zdrobiţi inima prin vestea aceasta şi poate chiar vă va distruge căminul. Totuşi, mărturtisiţi păcatul respectiv unui frate în care aveţi deplină încredere. O asemenea mărturisire vă va elibera.

Citate din cartea “Dragostea, dăruire de sine” de Andrė ADOUL

Richard Wurmbrand - Iertarea fara limite

Eşti iertat!

Duhul Sfânt este Cel ce ne convinge de păcat şi ne face mai sensibili la lucrurile sfinte şi la inima de Tată a lui Dumnezeu. Iar atunci când eşti convins de păcat te mărturiseşti lui Dumnezeu, iar El te iartă.


Ei bine, problema este că nu simţi iertarea Lui, şi că doreşti să te pedepseşti pe tine însuşi, că te simţi frustrat şi nu plin de pace. Eşti încă apăsat şi te gândeşti la cât de rău eşti, cât de urât ai păcătuit, în loc să te bucuri că ai fost iertat, să te simţi eliberat… eşti încă plin de vinovăţie şi autocondamnare. Dar de ce? Încearcă să te ierţi şi tu. Ştiu că sunt gânduri rele care îţi vin în minte uneori, care îţi amintesc cât de nenorocit ai fost şi câte tâmpenii ai putut face. E normal să-ţi pară rău de a fost, dar nu mai are sens să te tot amărăşti din cauza trecutului. Nu cere iertarea pe care nu vrei s-o primeşti, iar dacă vrei să o primeşti, primeşte-o, crede-o.


Isus nu a murit pentru tine degeaba, ca şi tu să fii pedepsit pentru păcatele tale. El le-a luat asupra Lui pe toate. Am auzit odată că neiertarea de sine, atunci când Dumnezeu te iartă, este idolatrie.. atunci când tu te pui mai presus de ce face Dumnezeu deoarece crezi că tu nu meriţi iertare… 


Încetează să te amăgeşti şi crede că Dumnezeu este credincios şi drept să te ierte atunci când Îi ceri asta. Iar a-ţi cere iertare nu înseamnă a spune că îţi pare rău, cât este să mărturiseşti că păcatul tău este greşit şi că meriţi pedeapsă pentru el.


Şi nu uita că ietarea de sine e foarte importantă. Deşi se pare că e cel mai greu ne iertăm pe noi înşine. Dar se merită. Cere putere de la Dumnezeu şi vei reuşi.



Fiţi binecuvântaţi! >:D<

Ami si Crista - Doamne vin acum (versuri)

Tenth Avenue North - Losing

Lyrics:

I can't believe what she said
I can't believe what he did
Oh, don't they know it's wrong
Don't they know it's wrong
Well maybe there's something I missed
But how could they treat me like this
It's wearing out my heart
The way they disregard

This is love or this is hate.
We all have a choice to make

Oh, Father won't You forgive them
They don't know what they've been doin' (oh no)
Oh Father, give me grace to forgive them
Cause I feel like the one losin'

Well it's only the dead that can live
But still I wrestle with this
To lose the pain that's mine
Seventy times seven times
Cause Lord it doesn't feel right
For me to turn a blind eye
Though I guess it's not that much
When I think of what You've done.

This is love or this is hate.
We gotta a choice to make

Oh Father won't You forgive them
They don't know what they've been doin' (oh no)
Oh Father, give me grace to forgive them
Cause I feel like the one losin'

Why do we think that our hate's gonna break a hard heart
We're rippin' arms over wars that don't need to be fought
Cause pride wont let us lay our weapons on the ground
We build our bridges up but it's just to burn them down
We think our pain is own apologies and get them to stop
Well truth be told it doesn't matter if they're sorry or not
Cause freedom comes when we surrender to the sound
Of Your mercy and Your grace, Father, send Your angels down

[X2]
Oh Father won't you forgive them
They don't know what they've been doin'
Oh Father, give me grace to forgive them
Cause I feel like the one losin'
I feel like I've been losing

Oh Father, give me grace to forgive them
Cause I feel like the one losin'

More lyrics: http://www.lyricsmania.com/losing_lyrics_tenth_avenue_north.html
All about Tenth Avenue+North: http://www.musictory.com/music/Tenth+Avenue+North

Picatura si Oceanul

- Daca as putea cuprinde, gandi o picatura, fiecare picatura cu dragostea mea... atunci as deveni Oceanul!

cum gandi aceasta, picatura incepu sa-si reverse dragostea peste toate celelate picaturi, pe rand. Dar era o picatura care ii facuse un mare rau, si desi era capabila de o mare iubire, picatura nu putu sa o ierte. Si pentru ca nu putu sa-si reverse dragostea sa peste acea picatura, nu putea deveni Oceanul.

Copilul il intreaba pe tatal sau:
- A existat vreodata o picatura care a devenit Oceanul?

Si tatal ii spuse ultima sa poveste:

Era o data o picatura care cauta pacea Oceanului si profunzimea lui. Dorinta ii era mare si dorinta de iertare ii era mare... si deodata Oceanul ii spuse:

- Tu si cu mine, noi suntem una!

Si Oceanul isi deschise larg bratele si imbratisa picatura, si tot ce apartinea Oceanului deveni si al picaturii. Ea se patrunse de pacea Oceanului, se intinse pe toata supratata Oceanului si prin profunzimea sa deveni salvarea lumii.

- Afla astfel, copile, ca Oceanul este plin de iubire pentru cei ce-l iubesc si ii primeste in maretia sa pe toti cei ce o doresc cu adevarat.

- Dar ce se intampla daca o astfel de picatura devine murdara?

Tatal rase din toata inima:
- O picatura nu poate deveni atat de murdara incat Oceanul sa n-o poata curata.

Sursa: www.maideparte.ro

Un rob liber

Un rob liber


Odinioară, pe când mai exista sclavia şi comerţul cu sclavi, în piaţa unui oraş a fost adus împreună cu alţii un tânăr înalt, zvelt şi voinic. Stăpânul murise şi sclavii ce-i aparţineau urmau să fie vânduţi altor proprietari. Erau scoşi la mezat, cu alte cuvinte, erau vânduţi celor care dădeau mai mult. O, cum ura Jo negoţul acesta! El îşi ura lanţurile, ura stăpânirea care favoriza negoţul cu oamenii vânduţi ca nişte animale, ura toată această cumplită înjosire umană.

Expus în mijlocul pieţei, în dogoarea soarelui, el hotărî în sinea lui să nu se dea bătut şi în eventualitatea că va fi cumpărat să nu lucreze pentru noul lui stăpân.

Deodată negustorul îi rosti numele şi-l prezentă cumpărătorilor: "Jo e un băiat de toată isprava, bun de muncă pentru mulţi ani înainte..."

"Eu n-am să muncesc!" - rosti apăsat Jo. Negustorul însă nu-i dădu nici o atenţie şi continuă să menţioneze vârsta, statura şi greutatea sclavului, căutând să urce astfel preţul. Suma creştea treptat şi lui Jo nu-i venea a crede că poate costa atât de scump. Numărul cumpărătorilor se micşora, până în cele din urmă nu mai rămaseră decât doi care ţineau să-l cumpere cu orice preţ. Când se anunţă o cifră mai presus de orice închipuire, unul din cei doi negustori îl cumpără şi-l luă cu dânsul.

"N-am să muncesc! - zise hotărât Jo. N-am să muncesc, nici cu bătaia n-o să mă faceţi să muncesc!" Noul stăpân îl duse cu el, fără să se sinchisească de strigătele lui. Cât ţinu drumul, Jo repeta întruna: "N-am să muncesc! Nici cu bătaia n-o să mă faceţi să muncesc!"

Ajungând acasă, în loc să-l ducă într-o cocioabă hărăzită sclavilor, stăpânul se opri în fata unei căsuţe curăţele şi-i spuse: "Iată locuinţa ta". "A mea? - se minună Jo - mulţumesc, dar eu refuz să muncesc". "Nu-ţi cer să munceşti, stai aici cât vei pofti". "Nu mă veţi sili să lucrez?" "Nu, eu te-am cumpărat ca să-ţi redau libertatea". "Să-mi redaţi libertatea? - întrebă nedumerit Jo. Dar cum atunci să vă mulţumesc?" Şi Jo se aruncă la picioarele noului său stăpân, zicându-i: "Sunt gata să vă slujesc întreaga viaţă!"

De atunci Jo deveni sluga lui credincioasă oi, stăpânul nu cunoscu un lucrător mai bun decât dânsul. Jo muncea fără a fi silit de nimeni pentru omul care-i răscumpărase libertatea. Ceea ce stăpânul a făcut pentru Jo, Cristos a făcut-o pentru noi toţi. 

Iertare nemeritata

Va recomand, cu toata caldura, sa cititi cartea "Crestinul ateu'" de Craig Groeshel. Am scris un pasaj care mi-a placut extrem de mult. Sper sa va fie si voua de folos. :* <3



Imi place sa cred ca sunt un sofer bun. Pana acum nu am fost niciodata oprit pentru depasirea vitezei.

In schimb, odata am fost oprit de un politist pentru ca imi expirase numarul de la masina. Am incercat sa-l induiosez privindu-l rugator, dar degeaba. Si-a scos pixul si mi-a dat amenda.

Cateva saptamani mai tarziu, m-am prezentat la instanta de judecata a abaterilor din trafic. Nu stiu daca ati avut vreodata de-a face cu aceasta instanta, dar e ceva de-a dreptul umilitor. Judecatorul a intrat in sala si a aruncat o privire spre noi, gloata calcatorilor de lege. S-a indreptat spre masa lui si si-a luat in stapanire "tronul", acolo sus, deasupra muritorilor de rand. Ori de cate ori rostea un nume, persoana respectiva se ridica de pe banca unde satea si se apropia de masa lui. Unul dupa altul, invinuitii isi prezentau justificarile elaborate, incheind toti cu aceeasi concluzie: "Nu a fost vina mea, Onorata Instanta, si in consecinta nu ar trebui sa platesc aceasta amenda."

Si de fiecare data judecatorul proclama, fara exceptie, ca trebuie sa-si plateasca datoria.

In sfarsit, a venit si randul meu. "Domnul GROW-shell, va rog sa poftiti in fata."

In timp ce strabatea incaperea, am auzit soptinduse in jurul meu" Asta nu e pastorul de la Life Church?"

Ba tocmai el, prins cu mana-n sac.

Judecatorul m-a privit un moment, apoi m-a intrebat tare si raspicat:" Asadar... dumneavostra ce aveti de spus?"

Mi-am plecat privirea, rusinat. Am raspuns incet, aproape in soapta: " Am condus cu numarul expirat."

Judecatorul si-a indreptat spatele pe tron. M-a privit sever si m-a intrebat, de data asta pe un ton mai animat: " Ce ati spus?!"

De parca nu ar fi destul de neplacut ca trebuie sa platesc amenda. Acum o sa ma mai si umileasca, m-am gandit. Mi-am ridicat ochii ca sa-l privesc si am constatat ca avea o expresie amabila, cu spancenele ridicate si gura intredeschisa. Privirea sa parea sa ma indemne: Hai, te rog, ajuta-ma un pic.

L-am privit drept in ochi, mi-am indreptat spatele si mi-am inaltat capul, cu curaj. "Da, Onorata Instanta. M-ati auzit bine. Eu... sunt vinovat."

" Spune-mi ce s-a intamplat", a spus simplu.

I-am explicat, clar si succint. " Imi pare foarte rau, Onorata Instanta, sunt doar un idiot. Nu am nicio scuza. Am uitat pur si simplu sa-mi reinnoiesc numarul."

Exact ce dorea sa auda. "Scuzati-ma, ati spus ca sunteti idiot?"

Am incuviintat.

"Sunteti un idiot vinovat?", m-a intrebat cu o privirea care imi dadea de inteles: Tine-o tot asa. Nu m-am putut abtine sa nu zambesc. Era de-a dreptul amuzant.

A rostit, clatinand din cap cu emfaza: " Sunt convins ca va pare foarte rau pentru gresala dumneavoastra."

L-am imitat, clatinand din cap la fel de teatral. " Da, domnulule. Ceea ce am facut e gresit. Foarte gresit. Si imi pare rau. Foarte rau. Sunt vinovat."

Din nou, tocmai ce dorea sa auda. Judecatorul a proclamat pe un ton ironic si raspicat, ca sa-l auda toti cei prezenti: "Avem aici o persoana vinovata, intr-o incapere plina de oameni nevinovati. Trebuie sa-l dau afara cat mai repede pe acest idiot vinovat, ca nu cumva sa-i corupa pe ceilalti. Craig Groeschel, sunteti liber sa plecati. Nu trebuie sa platiti amenda. Ati fost iertat."

Iu-huuuuu! Am dansat de fericire tot drumul pana la masina.

Acum haideti sa revedem scena. Eram vinovat? Sigur ca da. Meritam sa fiu pedepsit? Da. Dar a trebuit sa-mi platesc gresala? Nu! De ce? Pentru ca judecatorul s-a indurat de mine. Nu primisem ceea ce meritam. Fusesem iertat. Exact la fel procedeaza si Dumnezeu cu noi. Daca suntem "in Hristos", El nu ne da ceea ce meritam pentru pacatele nostre. In Isaia 43:25, Dumnezeu spune: " Eu, Eu iti sterg faradelegile pentru Mine, si nu-Mi voi aduce aminte de pacatele tale."

E adevarat ca oamenilor buni le se intampla si lucruri rele. Dar istoria lui Isus este vestea buna pe care o poate primi cineva. Lui I s-au intamplat lucruri rele tocmai pentru ca noi, ceilalti, sa putem avea parte de lucruri bune. De obicei ma grabesc sa intreb de ce s-a intamplat un lucru rau. Insa rareori ma intreb de ce m-o fi binecuvantat Dumnezeu cu un lucru bun. Adevarul este ca oamenii ca mine si ca tine, pacatosi care merita sa moara, au parte si de lucruri bune.

Daca treci chiar acum printr-o mare suferinta, adu-ti aminte de povestea lui Iov. Cu toate ca a suferit enorm, la sfarsit, Dumnezeu l-a binecuvantat mai mult decat si-ar fi putut inchipui vreodata. Ma rog ca El sa faca la fel cu tine. Orice s-ar intampla, noi toti putem fi recunoscatori pentru ca nu ne da intotdeauna ceea ce meritam. Cand vine vorba de pacatele noastre, ma bucur din toata inima ca Dumnezeu nu este corect.

(Craig Groeshel)