Despre infidelitate

Fiecare situaţie de infidelitate este diferită însă am observat că cea mai puternică influienţă provine din nevoile eului. Atât bărbaţii cât și femeile sunt la fel de vulnerabilifaţă de această devoratoare dorinţă de a fi admiraţi și respectaţi de sexul opus. De aceea, cei care participă la aventuri extraconjugale o fac adesea pentru a dovedi că mai sunt atrăgători sexului opus. Plăcerea provine din siguranţa “că cineva te consideră mai atractiv, inteligent, frumos. Acelei persoane îi place să mă audă vorbind... îi place cum gândesc... mă găsește atrăgător.” Aceste sentimente provin din miezul personalităţii, eul, și îl împinge pe un bărbat sau pe o femeie chibzuită să se comporte nebunește și iraţional.

Iarba poate părea mai verde de cealaltă parte a gardului, dar tot trebuie tunsă. Mai devreme sau mai târziu, plăcerea unei aventuri extraconjugle se sfârșește. Oamenii trebuie să se întoarcă înapoi mai muncă. Nici fantasticul sentiment romantic nu va dura veșnic. De fapt, noul iubit devine un om la fel de obijnuit ca fostul soţ sau soţie. Defectele lui sau a ei încep să atragă atenţia și apare primul conflict. Acesta îndepartează toată atmosfera extraordinară existentă până atunci. Relaţiile sexuale încep să-și piardă savoarea, pentru că nu mai reprezintă o noutate. Uneori, nu mai reprezintă nuciun fel de atracţie.

Cunosc oameni care au colindat dintr-o “viaţa de rutină” în alta în căutarea zadarnică a plăcerii sexuale prelungite și a satisfacerii eului, făcând așa părăsesc soţi și soţii care se simt respinși și neiubiţi. Au dat naștere la niște copilași care tânjesc după afecţiunea mamei și a tatălui... dar nu o găsesc niciodată. Tot ce rămâne în urma lor spre sfârșitul vieţii sunt doar relaţii rupte, vieţi irosite și copii ostili. Un principu biblic previne rezultatul inevitabil: “Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul, odată făptuit, aduce moartea” (Iacov 1:15).

James Dobson, “Căsătoria - împlinire sau frustare?” - citate adaptate subiectului.