1.
Simţurile
noastre ne pot duce la rău, dar planul lui Dumnezeu nu are nimic murdar şi
păcătos.
Care
este rezultatul faptului că tinerii vor să se simtă bine? Lumea plină de
fumători, de droguri, de pornografie, de avorturi, de burlaci, de inimi frânte,
de biserici lumeşti, de familii destrămate. Care este rezultatul faptului că
adulţii vor să se simtă bine? Am ajuns să apreciem şi să promovăm
homosexualitatea, să avem copii puţini, să căutăm aventuri amoroase, să
găsimgăsim legitimitate pentru divorţuri, să ne unim la rău etc. Sigur că toate
acestea au ca rezultat misiune puţină, biserici sărace, programe scurte,
predici pe placul consumatorilor, investiţii enorme în comfort şi divertizment
etc.
2.
Simţurile
noastre sunt egoiste, dar planul lui Sumnezeu are în vedere binele tuturor.
Dacă
tot promovăm plăcerea, ar trebuisă răspundem întrebării: cine ar trebui să se
simtă mai bine în final? Băieţii, copiii, părinţii, bătrânii, angajaţii,
patronii, guvernanţii, cetăţenii? Cine are dreptul la mai bine? Doar unii sau
toţi? Şi dacă în mod altruist, îmi vei spune că toţi, chiar vrei să îmi spui că
se poate?
3.
Simţurile
noastre sunt visătoare, dar planul Său este realizabil.
Planul
lui Dumnezeu ţine cont de dorinţele noastre, de darurile noastre, de
posibilităţile noastre, e veşnicia noastră.
4.
Simţurile
noastre pot să nu aducă împlinire, dar planul Domnului aduce cea mai înaltă
satisfacţie.
Ce
spun oamenii care au împlinit planul lui Dumnezeu? Uitaţi-vă la acţiunile lor. Ce
credeţi că l-a făcut pe Zacheu să dea ospăţul şi să dăruiască? Ce credeţi că
l-a făcut pe Levi să organizeze ospăţul acela frumos? Ce creţi că l-a făcut pe
Cornelui să îl roage pe Petru că mai rămână în casa lui? Ce credeţi că i-a
făcut pe samariteni să insiste ca Isus să mai rămână câteva zile la ei? Ce
credeţi că l-a ajutat pe demiţătorul etiopian să plece plin de bucurie?
De
fapt, prin cele menţionate, vreau să vă atrag atenţia că toţi oamenii
menţionaţi în Scriptură, oameni care au avut o relaţie bună cu Domnul, s-au
simţit bine. Apostolul Pavel s-a simţit bine. Mărturia lui era: simt plăcere în
slăbiciuni, deoarece Dumnezeu îmi oferă har. Mă bucur acum în suferinţele mele
pentru voi … Ucenicii s-au simţit bine în mijlocul batjocorilor, deoarece
credeau în răsplatata pentru orice suferinţă. Ei s-au bucurat că au fost
învredniciţi să sufere pentru Numele Lui.
Da,
este adevărat că Domnul Isus se simţea bine în prezenţa Tatălui Său. Dovadă stă
timpul petrecut în rugăciune şi experienţa de pe muntele schimbării la faţă. La
fel de adevărat este însă şi faptul că El s-a simţit bine pe pământ. În ciuda
suferinţelor mari, El S-a simţit bine şi pe cruce. Cu toate că răbda chinuri
groaznice, El avea bucuria de a te vedea pe tine şi pe mine salvaţi.
Ştii
de ce creştinii martirizaţi s-au simţit bine şi cântau? Pentru că există un alt
mod de a privi lucrurile. În ei s-a produs o schimbare de mentalitate. Aşa cum
unii elevi merg la şcoală şi se simt bine în programul strct, deoarece vor să
realizeze ceva în viaţă, aşa cum unii lucrează mult, dar se simt bine, deoarece
vor să realizeze ceva, tot aşa şi creştinul se poate simţi bine chiar
înpurtarea crucii. Dacă este natura schimbată prin experienţa naşterii din nou
şi dacă Îl iubeşte cu adevărat pe Domnul Isus, omul nu se va gândi în primul
rând la bucuria lui, ci la bucuria Stăpânului. Conştienţi fiind că bucuria
Stăpânului garantează fericirea noastră, aş vrea să ziceam împreună: facă-se
voia Ta precum în cer aşa şi-n viaţa mea!
(Viorel Iuga - "Exista ceva mai frumos")
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu