sâmbătă, 24 septembrie 2011

CRESTINII:

"Traiesc in propriile tari ca niste calatori, au trupuri si inimi de carne, dar nu traiesc dupa indemnurile carnii, isi duc zilele pe pamant dar sunt cetateni ai cerului. Ii iubesc de toti, dar sunt prigoniti de toti, respinsi si condamnati. Sunt trimisi la moarte dar nadajduiesc ca vor primi din nou viata. Sunt saraci, dar ii imbogatesc pe multi, au putine lucruri, dar nu duc lipsa de nimic. Sunt dispretuiti, dar sunt glorificati in insusi dezonoarea lor, iar cei ce-i urasc nu-si pot justifica ura."

I just ...can't get over U!

marți, 20 septembrie 2011

Poezia "De ce murim?"


De ce "murim"?    
                      U. Denisa Andreea



De ce uitam acel zambet de dimineata,
Dar greu uitam o vorba urata spusa cealalta saptamana?
De ce uitam acea vorba de incurajare,
Dar repede ne amintim, ca odata, ne-a jignit?
 
De ce dam pentru niste iluzii uitate,
O relatie frumoasa, cu un frate?
De ce dam pentru o singura gresala,
Pentru rani si dureri, relatiile frumoase, valoroase?
 
De ce dam pentru o mica placere
Toata vesnicia - frumusetea si splendoarea ei?
De ce dam cu piciorul in relatii
...asa usor?
 
De ce iubim doar pe cel ce me iubeste?
De ce pierdem clipa si ocazia cu care
Niciodata nu ne vom mai intalni?
- Oare de ce?
 
De ce umblam pentru nimicuri:
Pentru bani si pentru functii?
Oare aici ne este tara?
Oare patria noastra aici e?
 
De ce uitam a Domnului binefaceri,
Mii de binecuvantari si bucurii?
Si mereu ne-aducem aminte
De framantari, necazuri si dureri?
 
De ce uitam ca cel ce da-n noi azi,
E cel ranit... e cel zdrobit?
De ce privim doar la noi,
Nepasandu-ne de cel lovit?
 
Si ne-trebam de ce n-avem nimic,
N-avem prietenii adevarate
Ci doar relatii destramate...
Doar rani in suftet - si atat!
 
De unde s-avem noi bucuria,
Ce-i darul Duhului cel Sfant,
Daca uitam ce binecuvantati suntem,
C-avem familii, frati, surori.
 
Ca suntem aici, in adunare,
Ca nu suntem la pat, bolnavi,
Ca inca mai avem alinare
Si bucurie in necaz!
 
..................................
 
Amin! (data necunoscuta)

duminică, 18 septembrie 2011

Poezia "O noua zi"


O noua zi
                                           U Denisa Andreea
Scriu azi versul Tau pe note
Caci as vrea sa-l cant in ziua care
Visele mele vor fi implinite,
Cand eforturile mele vor da rezultate.
 
Te caut azi in trandafirul alb,
Si vad - frumusete-
Te cant frumos pe note muzicale
Si - ma indragostesc.
 
Ma uit in jur, si-ascult
Ce-are sa-mi spuna
O Carte Sfanta -
O carte de demult.
 
Un bob de pace ma cuprinde
Si o mare bucurie
Caci in inima mea mica -
Tu rasari.
 
O noua raza de lumina
Intr-o noapte cu luna plina*
- Un nou angajament;
E un nou antrenament.
 
Antrenament ce ne face mai buni,
O putere divina ce ne uneste acum,
O lume ce totul conduce...
O viatza uitata, e alta acum.
 
O frumoasa melodie am in al meu gand,
Un acord ce incanta al meu suflet;
Un nou Maestru imi da un nou gand:
Ca visul prin staruinta poate fi implinit.
 
Astept maine o noua zi,
Poate va fi alba, poate va fi gri,
Dar in sufletul meu va fi
O speranta - ce merge-n vesnicii.
 
Eu maine voi incerca
Sa fiu mai buna;
Sa pun pe cruce pofta rea
Care ma incununa.
 
Sa trec peste ego-ul meu
Si sa spun: "Nu ce vreau eu;
Nu Satan va fi maestrul meu,
Ci va fi Insusi Dumnezeu.
 
Caci nu mai datorez nimic acestei firi
Ce vrea dinadins al ei sa fiu;
Nu sunt datoare-acestei Lumi,
Ci numai Domnului.
 
O zi in care lumea e mai buna,
O zi de mireasma pura.
O noua zi ce azi vrea sa ne spuna:
"Fii @ltfel, fi mai bun!" *
 
O zi ce rasuna peste veacuri,
Cu o noua tinta-n fata ei;
O lume noua o sa ni se-arate,
A carui stapan e Dumnezeu.
 
Amin! (28.12.2009)

luna plina - e doar pentru rima versurilor
Fii @ltfel, fi mai bun! - este deviza unei emisiuni de la Speranta TV, emisiune pentru adolescenti. 

sâmbătă, 17 septembrie 2011

De ce atâta suferinta?

O legenda spune ca Moise a stat odata în meditatie lânga o fântâna. Un drumet s-a oprit sa bea din fântâna si, când s-a aplecat, i-a cazut punga de la cingatoare. Omnul a plecat. La scurt timp un alt om a trecut pe lânga fântâna, a vazut punga si a luat-o. Putin mai târziu, un al treilea s-a oprit sa-si potoleasca setea si s-a culcat apoi la umbra fântânii. Între timp, primul a descoperit ca-i lipsea punga si, dându-si seama ca nu putuse sa o piarda decât la fântâna, s-a întors, l-a trezit pe cel ce dormea acolo (care desigur, nu stia nimic), si i-a cerut sa-i înapoieze banii. Între cei doi a urmat o discutie, apoi s-au înfuriat si primul l-a omorât pe celalalt. Martor la acestea, Moise i-a spus lui Dumnezeu: vezi, de aceea nu cred oamenii în Tine. E prea multa nedreptate si rau în lume. De ce a trebuit ca primul trecator sa-si piarda punga si sa devina apoi un ucigas? De ce a trebuit ca cel de-al doilea sa gaseasca punga cu banii, pentru care nu muncise? Al treilea era complet nevinovat. De ce a fost omorât?

Dumnezeu a raspuns: Îti explic doar o data… Primul trecator era fiul unui hot. Punga continea banii furati de tatal celui de-al doilea trecator care, gasind punga, n-a luat decât ceea ce i se cuvenea.

Al treilea era un ucigas a carui crima nu avea sa fie descoperita niciodata si care a primit de la primul pedeapsa pe care o merita. Pe viitor sa crezi ca exista un sens si o dreptate în tot ce se întâmpla, chiar atunci când nu le întelegi.


(din cartea 'Meditatii din inchisoare' de Richard Wurmbrand)

joi, 15 septembrie 2011

poezii care m-au atins :)

Sunt strain si calator

 de Costache Ioanid


“Sunt strain si calator,
n-am aici palate.
Dar in tara fara nor
ale mele-s toate.

Toate stelele de sus,
tot ce n-are-n veci apus,
prin iubirea lui Iisus,
ale mele-s toate.

Domnul meu in infnit
multe ceruri tine.
Pentru cine le-a zidit,
decit pentru mine?

Din neant cind le-a chemat,
Domnul mult s-a bucurat,
insa viata nu si-a dat
decit pentru mine…

Dar nici eu nu-s al oricui;
Lui Ii sunt cununa.
Casa mea si cerul Lui
tot ce-avem e una!

Si la bine si la greu
eu al Lui sunt, El, e-al meu;
eu, nimic — El, Dumnezeu,
dar ce-avem, e una!”


Teach me
John Baillie


Teach me, O God, so to use all the circumstances of my life today
that they may bring forth in me the fruits of holiness rather than the fruits of sin.

Let me use disappointment as material for patience;
Let me use success as material for thankfulness;
Let me use suspense as material for perseverance;
Let me use danger as material for courage;
Let me use reproach as material for longsuffering;
Let me use praise as material for humility;
Let me use pleasures as material for temperance;
Let me use pains as material for endurance.



CUM SPUI?

Cum spui că te încrezi în Mine
Când orice lucru-ți pare-o piatră,
Când nu te bucură vreun bine
Și grija ți-e pe chip săpată?

Cum spui că nu ți-e grea povara
Căci Mi-ai încredințat-o Mie,
Când tu, de iarna până vara,
Te plângi că-i greu și sărăcie?

Cum spui: „Sunt tare în credință!",
Când te doboară-o adiere,
Când ți se pare-o umilință
Să treci prin patimi și durere?

Cum spui că tu ești al Meu frate
Când dacă-ți cere-un om o pâine
Îl minți că nu poți, din păcate,
Și-l chemi să vină iarăși mâine?

Cum poți să fii așa fățarnic
Când te-am iubit atât de tare
Și-am fost cu tine-așa de darnic
Și ți-am purtat crucea-n spinare?

Te bucură-n necaz, creștine,
Fii bun și blând și fii mai darnic,
Să nu te rușinezi cu Mine
Și fii-n ogorul Meu mai harnic,

Căci nu e faptă fără plată
Și n-ai să fii uitat de Mine...
Ți-am dat o haină fără pată,
Ai grijă și păzește-o bine!


AMIN!

doar Tu..


Ce minunat esti, Iubitule!
                                     de Andreea Deni

As vrea sa-ti scriu o poezie,
Dar tot meditatie imi vine -
Sa scriu, sa gandesc, sa-Ti spun
Cat de mult te iubesc.

Te simt langa mine,
Esti mai vital ca aerul pentru trup.
Si vreau ca voia Ta

Sa fie hrana mea.

Eul VREAU sa-l pun pe cruce,
Poftele lui sa nu ma mai atace!
Azi stau la dispozitia Ta
- In intregime!

Vreau ca niciun lucru
Si nicio persoana
Sa nu ma preocupe mai mult decat
- Persoana Ta!

Orice-ar zice si orice-ar face
Cel de langa mine*,
Stiu ca el e doar un om;
Dar Tu esti Dumnezeu!

Si totusi, sa Te iubesc
Slujind pe altii,
Smerindu-ma in fata lor;
Astfel ma vei inalta!

Amin!
*aproapele meu


Tu-mi esti desfatarea
                                   de Andreea Deni

Tu esti Cea mai irezistibila persoana pentru mine.
Nu eul, nu lumea, nu cel ral.
Tu esti comoara cea de pret
Ce o ascund sub pres.

Esti totul pentru mine:
Dragostea si toata pacea,
Bucuria fara margini...
Esti plin de strictetzea si autoritatea de care am nevoie.

Daca TE IUBESC
- fac ce-mi spui Tu;
Iar daca TE DORESC
- ma lupt pentru-a Te avea mereu langa mine.

Te vreau, Te doresc, dar nu-i indeajuns.
Dorindu-Te mai mult inseamna:
Sa ma jerfesc mai mult pentru noi,
Pentru RELATIA NOASTRA,
Ca focul sa nu le stinga niciodata.

Amin!

duminică, 11 septembrie 2011

O scrisoare a sperantei

Draga Mea oaie pierduta,

Tu ma intrebi unde Ma aflu; copilasul Meu, Eu sunt cu tine si-ntotdeauna voi fi cu tine. Esti slab, dar in Mine esti tare. Te iubesc atat de mult incat nu te pot lasa sa mori. Sunt atat de aproape de tine ca simt tot ce simti tu. Stiu prin ce treci, intr-u cat si Eu trec prin aceleasi stari impreuna cu tine; dar Eu te-am eliberat, iar tu trebuie sa ramai tare. Nu trebuie ca dusmanii Mei sa plece de la tine, ci sa fii rastignit impreuna cu Mine si astfel voi trai impreuna cu tine, iar tu - in Mine. Eu te voi calauzi pe cararile neprihanirii. Copilul Meu, Eu te iubesc si nu te voi parasi niciodata pentru ca esti cu adevarat al Meu.

Cu dragoste,
DUMNEZEU.

(din cartea: Cel ce sfarama lanturile robiei- Neil Anderson)


"Isus  Cristos a cucerit, fara bani si arme, mai multi oameni decat Alexandru cel Marte, Cezar, Napoleon etc. Fara educatie si fara studii in studii in stiinte. El a aruncat mai multa lumina asupra lucrarilor umane si divine decat toti filozofii si oamenii de stiinta la un loc. Fara sa fi invatat arta oratoriei, a vorbit despre viata ca nimeni altcineva. Niciun orator si niciun poet n-a avut vreodata succes ca Isus. Fara sa fi scris El Insisi vreun rand, a determinat mai multi oameni sa scrie si a oferit mai multe subiecte pentru predici, rugaciuni, discutii, opere de arta, lucrari stiintifice si cantari de lauda, decat toata ceata celor mari, din antichitate pana in zilele noastre. Cel nascut intr-o iesle si rastignit ca un criminal decide azi soarta lumii civilizate si determina viata spirituala a unei treimi din locuitorii pamantului nostru."

(istoricul Philip Schaff)

sâmbătă, 10 septembrie 2011

Cea mai superba povestire:

Autor necunoscut

Într-o zi, un tânar s-a oprit în centrul unui mare oras si a început sa le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din împrejurimi. Nu dupa multa vreme, în jurul lui s-a strâns o mare multime de oameni si toti îi admirau inima care era într-adevar perfecta. Nu vedeai pe inima lui nici un semn, nici o fisura. Da, toti au cazut de acord ca era cea mai frumoasa inima pe care au vazut-o vreodata. Tânarul era foarte mândru de inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea.

Când deodata, de multime s-a apropiat un batrânel. Cu glas linistit, el a rostit ca pentru sine:
- Si totusi, perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii mele.
Oamenii din multimea strânsa în jurul tânarului au început sa-si întoarca privirile spre inima batrânelului. Pâna si tânarul a fost curios sa vada inima ce îndraznea sa se compare cu inima lui. Era o inima puternica, ale carei batai ritmate se auzeau pâna departe. Dar era plina de cicatrice,locuri unde bucati din ea fusesera înlocuite cu altele care nu se potriveau chiar întru totul, liniile de unire dintre bucatile straine si inima batrânului fiind sinuoase, chiar colturoase pe alocuri.Ba mai mult, din loc în loc lipseau bucati întregi din inima concurenta, rani larg deschise, înca sângerânde.

"Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa", îsi sopteau uimiti oamenii.
Tânarul, dupa ce examinase atent inima batrânelului, si-a ridicat privirea si i-a spus râzând:
- Cred ca glumesti, mosnege. Priveste la inima mea - este perfecta! Pe când a ta este toata o rana, numai lacrimi si durere.
- Da, a spus blând batrânelul. Inima ta arata perfect, dar nu mi-as schimba niciodata inima cu inima ta. Vezi tu,fiecare cicatrice de pe inima mea reprezinta o persoana careia i-am daruit dragostea mea - rup o bucata din inima mea si i-o dau omului de lânga mine, care adesea îmi da în schimb o bucata din inima lui, ce se potriveste în locul ramas gol în inima mea. Dar pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru, ramân margini colturoase, pe care eu le pretuiesc nespus de mult deoarece îmi amintesc de dragostea pe care am împartasit-o cu cel de lânga mine. Uneori am daruit bucati din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic în schimb, nici macar o bucatica din inima lor. Acestea sunt ranile deschise din inima mea, gaurile negre - a-i iubi pe cei din jurul tau implica întotdeauna un oarecare risc. Si desi aceste rani sângereaza înca si ma dor, ele îmi amintesc de dragostea pe care o am pâna si pentru acesti oameni; si, cine stie, s-ar putea ca într-o zi sa se întoarca la mine si sa-mi umple locurile goale cu bucati din inimile lor. Întelegi acum, dragul meu, care este adevarata frumusete a inimii? a încheiat cu glas domol si zâmbet cald batrânelul.

Tânarul a ramas tacut deoparte, cu obrazul scaldat în lacrimi. S-a apropiat apoi timid de batrânel, a rupt o bucata din inima lui perfecta si i-a întins-o cu mâini tremurânde. Batrânul i-a primit bucata pe care a pus-o în inima lui. A rupt apoi o bucata din inima brazdata de cicatrice si a pus inima tânarului. Se potrivea, dar nu perfect, pentru ca marginile erau cam colturoase.
Tânarul si-a privit inima, care nu mai era perfecta, dar care acum era mai frumoasa ca niciodata, fiindca în inima cândva perfecta pulsa de-acum dragoste din inima batrânelului. Cei doi s-au îmbratisat, si-au zâmbit si au pornit împreuna la drum.

Cât de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu o inima întreaga în piept. O inima perfecta, dar lipsita de frumusete...

Inima ta cum este? O poti imparti cu altii?..

miercuri, 7 septembrie 2011

Doamne, daca Tu esti cu mine imi ajunge

Doamne, daca Tu esti cu mine imi ajunge
de Elisabeta Ton



       In prima zi din ianuarie 1969, Iosif (sotul meu) a plecat cu trenul spre Viena, Austria. Avea o viza pentru o luna, dar mie mi-a spus ca Domnul i-a vorbit ca de la Viena va pleca in Anglia sa studieze acolo teologia. Cand a plecat trenul si eu am ramas sigura pe peron, urmarind rotile care fugeau tot mai repede, inima mi se sfasia in mine. Nu stiam ce va reusi el sa faca si nu stiam ce se va alege din mine, singura in Romania comunista. Iosif a reusit sa plece de la Viena in Alnglia si peste cateva saptamani avea deja o bursa de studii la Universitatea Oxford. Eu deveneam sotia unui fugar, privita cu suspiciune de securitate, cu teama de colegii de serviciu, cu mila de prietenii de la biserica.
       Voiam sa plec la el, dar nu mi se dadea pasaport ca sa pot merge. Eram prizoniera in propria mea tara. Dar in lunile care au urmat, Dumnezeu a lucrat foarte puternic in viata mea. Prezenta Lui mi-a devenit foarte vie si reala. Am inceput sa am partasie mai intima cu El. Am simtit ca prezenta Lui imi este suficienta, pentru ca il simteam interesat de cele mai mici amanunte din viata mea zilnica. Am inceput sa ma uit imprejur si sa vad ca altii au nevoie de mine si ca Dumnezeu vrea sa ma foloseasca sa le aduc incurajare si bucurie.
         O mica criza se apropia odata ultima zi din septembrie, ziua de nastere a sotului meu. Intotdeauna in ziua aceasta avea prieteni in casa noastra si ne bucuram intr-un mod care facea ca ziua sa fie foarte bogata si foarte speciala. Acum... urma sa fiu singura. Cu o zi inainte am pregatit totusi casa ca de sarbatoare, cu flori multe si cu aperitive si gustari, ca si cand ar fi fost Iosif acasa. Pe 30 septembrie, de ziua lui, dupa ce mi-am terminat lucrul la serviciu, la ora 3 dupa masa, m-am grabit sa merg spre casa. Strada pe care stateam era langa parc. In curte erau brazi uriasi. Cand am intrat in curte, m-am uitat spre cer printre brazi si am zarit un petec din cerul senin si luminos, de parca ma privea cineva. M-am oprit cateva secunde, si privind spre cer, am soptit in gandul meu: "Doamne, daca Tu esti cu mine imi ajunge."
       Eram fericita ca Domnul este cu mine si ca nu intru singura in apartamentul meu. Ajunsa in apartament, m-am gandit sa petrec timp scriindu-i lui Iosif o scrisoare. Voiam sa fie ceva special, de ziua lui, si am luat Biblia, am deschis-o si ochii mi-au cazut pe cuvintele Domnului Isus: "... tatal a zis robilor sai: Aduceti repede haina cea buna si imbracati-l cu ea; puneti-i un inel pe degat si incaltaminte in picioare. Aduceti vitelul cel ingrasat..." (Luca 15:22-23). M-am asezat la masa de scris si am inceput sa astern pe hartie ceea ce Dumnezeu imi descoperea prin cuvintele acestea. Am inteles ca Domnul il imbraca pe Iosif si-l hraneste cu ce are El mai ales, pentru ca are un plan special cu el. Eram fericita sa-L aud pe Dumnezeu vorbindu-mi si deslusindu-mi planul Lui de viitor pentru noi. Am inceput sa scriu la masina de scris mesajul catre sotul meu de ziua lui. N-am scris decat un paragraf si am auzit o bataie la usa. Cand am deschis, in fata mea statea o buna prietena de-a noastra cu o floare splendida in mana. Ea mi-a zis: "Elisabeta am venit sa-ti spun la multi ani pentru Iosif!" Am invitat-o inauntru, am inceput sa vorbim si dupa doar cateva minute s-a auzit o noua ciocanitura la usa. Cand am deschis, am vazut un sot si o sotie, doi foarte buni prieteni ai nostri. Si ei veneau sa-mi aduca flori si sa-mi spuna la multi ani pentru Iosif. Eram de acum o mica adunare si am inceput sa discutam voiosi, sa depanam amintiri despre Iosif si sa ne bucuram impreuna. N-a trecut mult timp si, spre marea noastra surpriza am auzit un cor cantand afara, pe coridor. Ne uitam unii la altii si nu ne vedea sa credem urechilor. Dupa un timp, m-am dus si am deschis usa sa-i invit pe cantareti inauntru. Era o mare parte din corul Bisericii noastre impreuna cu pastorul nostru. Erau multi, si tot intrau, intrau, si parca nu se mai terminau. Au inceput sa cante si in casa, si cantau atat de frumos incat mi se parea ca aud un cor de ingeri. Eu m-am retras intr-un colt, priveam la ei nedumeria si am inceput sa discut cu Domnul: " Cum, Doamne, cum de se intampla asa ceva?" El mi-a soptit in duhul meu: "N-ai zis tu ca daca Eu sunt cu tine iti ajunge? Uita-te la ei; in fiecare din ei sunt Eu..." Am impartasit bucuria mea cu ei toti. Si ei s-au bucurat ca erau solii lui Dumnezu sa-mi umple ziua o zi care ar fi putut fi sfasietor de pustie, dar pe care Dumnezeu a transformat-o in sarbatoare plina de frumusete. Ei erau ingerii lui Dumnezeu care imi daruiau o sarbatoare speciala. A fost inca o confirmare a ceea ce m-a invatat psalmistul: "Domnul sa-ti fie desfatarea si El iti va da tot ce-ti doreste inima" (Psalm 37:4). Domnul nu mi-a dat atunci bucuria de-a merge la Iosif. Am fost despartiti 3 ani si jumatate, apoi el s-a intors acasa. Unul dintre primele lucruri pe care mi le-a spus a fost ca a luat hotararea ca nu va mai calatori niciodata fara mine. De atunci calatorim intotdeauna impreuna, pentru ca DOMNUL INCA IMI DA CE MI-A DORIT INIMA. DOMNUL NU TE VA DEZAMAGI NICIODATA DACA ITI PUI TOATA INCREDEREA IN EL SI FACI DIN EL DESFATAREA TA.

duminică, 4 septembrie 2011

o meditatie scrisa demult

mai vreau...


Nu m-am saturat de pacea Ta, nu m-am saturat de Fiinta Ta... In adancul meu e o dorinta tot mai mare care se aprinde... tot mai mult si tot mai tare tanjesc sa Te am langa mine... sa Te am in mine.
Vreau sa alerg pana departe dar sunt slabita de propriile alergari. Lumea ma judeca mereu. Imi indeparteaza gandul de la Tine, ma face sa fiu frustrata si nervoasa. O urasc! Cu tot ce am o urasc! Odata imi spune ca ma iubeste, ca sunt frumoasa… dar cand ma apropiu de Tine ma uraste, ma detesta si vrea sa ma distruga cat mai repede.
Vreau ca pasul meu... care aproape se taraste sa ajunga pe Calea Ta, sa ajunga la Tine... sa Te ajunga. Mi-e dor de Fiinta Ta si vreau sa zbor, sa ma inalt pana la Tine. Ajuta-ma, Tu, Dumnezeule, sa Te gasesc, sa Te iubesc, si sa nu Te parasesc nicicand.
Vreau sa ne tinem in brate ca acei doi orfani: nu aveau pe nimeni, oamenii ii dispretuiau, si doreau mereu sa-i desparta. Dar ei se tineau mereu stransi in brate si plangeau... nu doreau sa se desparta, nu doreau sa fie despartiti si ei fiind adoptati de familii diferite. Lumea-i chinuiau... iar ei spuneau : "Nu ne pasa ca dati in noi, ca ne badjocoriti... dar va rugam nu ne despartiti caci doar noi am ramas !". Tata, Tu esti acel batran inţelept, care prin Duhul Sfant le-ai spus ca sa-i adopte o familie pe amandoi.

Te rog sa ma adopti Tu si pe mine in FAMILIA TA! Ca sa fim mereu nedespartiti! Te vreau, Te doresc si tanjesc dupa frumusetzea Ta! Dupa frumusetea CARACTERULUI TAU!
Lumea inca da in mine... si mi-e greu... iar daca Tu ma lasi din BRATE sunt pierduta! Nu doar pentru acum, ci pe veci! Ma straduiesc acum sa nu urasc oamenii aceia care vor sa-mi umple capul cu lucruri murdare... dar ajuta-ma ca sa iau aminte la vorba Ta, la Vocea Ta care imi spune ce sa fac... Amin!

TU RAMAI MEREU CREDINCIOS !
BE MY LOVE LORD..HELP ME TO CHOSE THE RIGHT WAY, HELP ME CHOSE YOU! Amen!  whit love..for u, Lord of the heaven and the earth..and also my Lord! :** <3

:) think good - feel good !

Reason Enough- Avalon